Bonsai in japoneza ,in traducere libera inseamna ,,gradinarit in tava,, Este arta și știința de a crește arbusti sau chiar copaci miniaturali, prin creșterea acestora forțată în spații mult mai restrânse decît sunt necesare în mod natural dezvoltării lor, prin conducerea și tăierea adecvată a ramurilor și prin hrănire minimală cu apă și îngrășăminte. Arborii cresc astfel într-o formă extraordinara, care sugerează de cele mai multe ori vârstă înaintată, deși impresia de îmbătrânire nu este falsă deoarece mulți arbori bonsai sunt realmente bătrîni, dar arătând aceasta în forma lor miniaturală.
Arta bonsaiului porneste de la străvechea artă și știință
numita penjing, originară din
China continentală, este foarte similară, deși a fost menită expunerii arborilor în aer liber. Totodată,
penjing este mult mai veche decât arta bonsai-ului, fiind în același timp precursoarea și sursa de inspirație pentru
gradinarii japonezi.
Arta modernă a bonsai-ului este originară din
China, fiind veche de cel puțin 2,000 de ani. A fost denumită inițial
penzai . A fost adus în Japonia de către ambasadorii imperiali japonezi de pe lângă curtea imperială a Chinei, cândva între secolele7 și 9. În
perioada Kamakura, arbori penjing, care aminteau de
perioada Heian, au fost reprezentați în anumite suluri pictate și documente. Ulterior, în
perioada Muromachi, peijing s-a dezvoltat în Japonia în direcții diferite.
Accesul la un arbore bonsai a fost limitat pentru foarte mult timp doar la membrii unei anumite trepte a ierarhiei sociale, atât în China, dar și în Japonia.Detinerea unui bonsai pentru clasele de jos era imposibila.Bonsaiul era asociat cu aristocratia si bogatia. În
perioada Edo, a devenit posibil ca mulți samurai, comercianți, orășeni și alte categorii sociale să aibă privilegiul de a admira sau de a poseda un bonsai.
Comentarii
Trimiteți un comentariu