Ajutor,ma pipi pe mine!

Dragii mei dragi.Azi avui parte de una aiurita cu spume...Asa pe la ora pranzului,eram la sediul din Stefan cel Mare al locului unde cica muncesc io.Imi veni moft de-o tigara si iesii in fata sediului pen ca in alta parte nu se fumega.Stand io asa cu cana de cafa intr-o labuta  degerata si cu trabucu in alta si mai degerata(al dracu viciu) ma trezesc cu un domn ca vine glont la mine.Ma da un domn bine ,nu asa.Pus la 4 ace si cu tol de mare boss.Eeee,io ma fastacii toata crezand ca cine stie ce mare chestie vrea sa-mi comunice...Cand colo omu meu ofice zice
-Doamna,fiti draguta stiti vun bar sau restaurant prin zona?Io zic:
-Bar sau restaurant pe aici nu o sa gasiti .Este doar un club de noapte peste susa pe gangul ala ...
Se uita omu luuuung la mine ,se uita la gang...Vad ca se fastaceste si se leagana de pe un picior pe altu...Da semne vadite de agitatie si culoarea fetei lui trecea prin toate culorile curcubeului...Zic:
-Domnu va simtiti rau?Va ajut cu ceva?
La care omu izbucneste....
-Da ,doamna ajutati-ma cu un WC ca fac naibii pe mine!
Abia tinandu-ma sa nu pufnesc in ras ii spun ca nu gaseste restaurant dar sa incerce pe gang.Poate o fi clubul deschis.
-Pe gang ma duc ,doamna pana la urma, zice omu.Pe unde trec strada?
 -Mergeti 100 m mai in jos .E trecere.Pleaca omu meu cu un mers tapan si tinandu-se din rasputeri sa nu se scape pe el.
Intru glont in sediu imi chem colegii si le povestesc faza in hohote de ras.Ne asezam toti la geam ca iezii din povestea cu capra si asteptam sa-l vedem pe amarat cum se baga pe gang.
Intre timp un coleg isi aduce aminte de un WC de ala ecologic 100 de m mai in jos pe Aleea Circului.Ies i strada si fluier asa ca pe stadion(stiu s-o fac si pe asta)si strig:
-Heeeeei!domnu cu WCuuuuuuuuu!ala nimic.Mai fluier odata ca la meci.Trecatorii se zgaiau  curiosi la mine...Ala ma aude si se intoarce spre mine.
 Zic (de fapt urlu sa acopar vacarmul masinilor):
-Domnuuuu!Mergeti in jos!E un WC ecologic mai in jos pe stangaaaa!
-Undeee?Mai e mult ca nu mai pot!Fac pe mine!Trecatorii de pe ambele trotuare se uitau tampiti la noi.Unii radeau altii strambau din nas.
 O ia omul meu la fuga strigand:
-Merci doamna,sunteti draguta,raman dator.
Intru in sediu razand ca nebuna.Au fost momentul zilei, urletele dintr-o parte in alta a strazii  in mijlocul Bucurestiului.
Dar nu e tot ...dupa 20 de minute ce credeti?domnul cu pipilica se infiinteaza in sediul meu cu un buchet de lalele.Era rosu la fata si rusinat.Imi intinde florile zambind si zice:
-Doamna va multumesc,mi-ati salvat viata si nadragii de la inundatie.Atat mi-a trebuit.Am inceput sa rad in hohote.A ras si el mi-a mai multumit odata si a plecat...

by Aiana


-