Etichete

duminică, 11 noiembrie 2012

Roaba

Bon...pentru 2 zile m-am autoexilat la tara...toate bune si frumoase doar ca este frig rau si trebuie sa car lemne pentru centrala de la mama naibii ...dar am utilaj ...adicatelea imi cumparai roaba....imi cumparai roaba sa nu mai car lemne
le cu bratele.cum o cumparai ? Pai sa va spun .
De cu seara plec in plimbare pe la hipermarketurile satesti sa vad ce promotii mai au consatenii mei.iaca nu mai ce intru intr-unul din hipermarketuri si-mi sare in ochi ditai coala A4 pe care scria cu pixu ,,REDUCERE DE 40 % LA ROABE,,.acolo ingramadeala mare ....da mare rau...eu si vanzatoarea.bon! dau din coatele mele oltenesti ajung la tejghea si-i spun doamnei care tricota un ciorap :
-vreau si eu o roaba! (ca-mi inclotise in cap ideea sa car lemnele cu roaba ,de la magazie la centrala )
Doamna cu pricina se uita pe su ochelari si zice:
-Pai una mai am ,de aia ie redusa!
-Bon !O iau ma hizlesc io la cucoana....
Platesc,imi iau scula de coarne si da-i cu ia la masina....Aici belea ! A drac roaba daca vrea sa intre in Dulcinea ( nu doar barbatii isi boteaza masina) Acu da-i Lolli ...impinge...opinteste...poate -poate.Roaba nimic!( imaginati-va o Lollita de numa patrustrei de kile ,impingand o roaba de douaj de kile intr-un Yaris micut) Ma scarpinai dupa ceafa de oltean...ma invartii ..Pana la urma scosai bancheta si rezolvai problema...In douaj de minutele eram acasa cu Dulcinea si cu noua scula ...

Ca sa vezi ce gospodara sunt....

vineri, 9 noiembrie 2012

Ma tem...


Imi amintesc incet incet ca am avut candva un inger...Un inger caruia-i vorbeam neincetat ...caruia-i spuneam dorinte ,vise ,nazuinte.....furtunile vietii m-au aruncat in bratele uitarii ...ai ramas undeva adanc ingropat in sufletul meu.
Te-am uitat desi...m-ai ascultat si in bratele tale calde , gaseam linistea ce-mi lipsea...linistea de care aveam nevoie.
Eu ,biata nebuna am incetat sa-ti mai vorbesc ,am incetat sa-ti mai ating aripile ,am incetat sa-mi fac timp sa ma gandesc la tine asa cum faceam copil fiind....
Sa nu crezi ca nu am vrut ,de atatea ori, dar timpul nu-mi ajungea niciodata...valtoarea vietii a fost prea puternica ,asa ca nu mai aveam vreme si pentru tine...acum as veni, crede-ma....dar este tarziu....
Langa tine am crescut...la tine veneam plangand cerandu-ti sa ma ajuti....
Dar am incetat sa mai vin...Am incetat sa te mai rog ....
Cu cat ma gandesc mai mult ,cu atat imi este mai frica de singuratate...imi este atat de frica sa raman singura....
Ma tem...Spune-mi inger ...te temi la fel de mult ca mine? Inima ta calda,ingheata de teama singuratatii? Inima ta a inghetat ,atunci cand eu te-am parasit ,aruncandu-te in uitare?Cand eu ,nu ti-am mai vorbit?Cand eu treceam pe langa tine si desi te vedeam ,iti intorceam spatele ?

Astazi am inteles: cei ce pleaca, nu uita suferinta ce o lasa in urma....o strang strop cu strop ...picatura cu picatura in causul sufletului lor si o duc cu ei in eternitate...
Noi ...eu...uitam.Uitam cum te-am uitat si pe tine ,inger....
Atunci ma-ntreb, pentru cine este oare mai greu....?
Pentru cei care pleaca ducand cu ei durerea ....suferinta.... celor ramasi ?
Pentru cei ramasi, caci le-a ramas uitarea?
Ma tem .........
by Aiana

Toamna